Livestream Shop Sponsori

Spaniel tibetan

Spaniel tibetan

Altfel decât indică denumirea de Spaniel de Tibet, acești câini micuți, care amintesc foarte tare de pechinez sau mops, nu sunt câini de vânătoare. Rasa este încadrată de către FCI în grupa 9 (câini de societate și companie). Strămoșii lor erau din Asia Centrală. În ciuda dimensiunilor mici, Spanielii de Tibet nu sunt câini tipici de alintat. Robuști, temperamentali și chiar puternici, ei au nevoie de multă mișcare și se potrivesc și sportului canin și probei de agility – dar nu sunt deloc indicați pentru vânătoare.

Istoria rasei

Se crede că strămoșii acestei rase au trăit cu 3000 ani în urmă în Asia Centrală. În podișurile tibetane, 1500 ani mai târziu, câinii de casă tibetani erau cunoscuți sub denumirea de „Jemtse Apso“. Aceștia erau în serviciu monahal, păzind mănăstiri izolate și petrecându-și iernile încălzindu-și stăpânii în rolul lor de câini de companie.
Rasa a ajuns pe drumul mătăsii în Europa și este un fapt cunoscut că din această rasă tibetană mică a evoluat în secolul al XVII-lea nu doar pechinezul, ci mai multe rase europene mici și pitice.
Pe parcursul mileniilor, rasa nu și-a pierdut nici caracteristicile originare, nici robustețea. Însemnătatea pentru creșterea câinilor nu a fost de la început importantă în spațiul european. Deși în 1895 este documentat primul cuib în Anglia, un standard de rasă există de abia din 1934. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, numărul și așa mic de exemplare al rasei a scăzut astfel încât la sfârșitul războiului s-a reînceput creșterea prin importuri reînnoite din Tibet.
Rasa a fost recunoscută de FCI în 1961.

Descrierea rasei

Un spaniel tibetan cântărește între 4 și 7 kg și atinge o înălțime la greabăn de aproximativ 25 cm. Diferența de mărime și greutate între masculi și femele este mică. Sunt permise toate nuanțele și combinațiile de culoare. Blana este de lungime medie, mătăsoasă și fină, caracteristică fiind substratul dens. Tipică este și coada ca un pămătuf, ținută de obicei rulată.
La fel de armonioase și „rotunjite“ ca și toate caracteristicile sale sunt și urechile de mărime medie, care stau atârnate, ușor îndreptate spre direcții opuse.

Fire%/h3 Spanielul tibetan este ușor subestimat datorită aspectului său drăgălaș. Cine este interesat de această rasă nu trebuie să se lase păcălit de mărimea și aspectul micuțului: foștii câini tibetani „de învârtit roata rugăciunii“ sunt rezistenți și sunt orice altceva decât câini de lux degenerați.
Sunt vigilenți, rezistenți la intemperii și foarte inteligenți. Stăpânii lor trebuie să se pregătească: rasa este recunoscută ca și câine tipic de pază și exemplarele ei sunt rezervate sau chiar neîncrezătoare față de străini. Le place să latre. Pe lângă acest lucru, spanielii tibetani ies în evidență prin încăpățânarea lor. Pentru că dimensiunile reduse și încrederea în sine nu se exclud, se recomandă dedicarea de timp suficient pentru o educare înțelegătoare, dar consecventă.
Tibetani crescuți cu bun-simț își vor răsplăti stăpânii, devenind câini de familie afectuoși cu copiii și tovarăși loiali.

Speranță de viață & sănătate

Fără înclinații deosebite spre boli ereditate sau formare de defecte, cu o speranță în general ridicată de viață de aprox. 16 ani, micul asiatic este aproape invincibil datorită liniei sale de origine puternice.
Are nevoie de îngrijire regulată din cauza substratului său des. Din același motiv, se recomandă protejarea sa în fața razelor solare și a căldurii. Nu rezistă foarte bine la niciuna dintre acestea– dincolo de aceste aspecte este relativ ușor de îngrijit și nu are pretenții.

Utilizare & sport

Rasa are nevoie de o combinație între faze de odihnă și activitate.
Spanielii tibetani nu sunt fani ai plictisului, preferă să aibă o sarcină de făcut și să aibă parte de activități provocatoare! Totuși, nu sunt câini neapărat înclinați spre alergare; nu le plac itinerariile lungi. Le plac însă sporturi clasice precum Agility și Dogdancing modern sau Discdogging.

Ținere

Spanielii tibetani pot fi ținuți într-o locuință de bloc fără probleme, dar – fiind câini de pază – le place și să aibă propriul teren de păzit – casă, curte sau grădină. Micilor asiatici le place în special să aibă și un loc al lor pentru retragere și „relaxare profundă“ în cadrul unei familii agitate sau unui mediu plin de viață, unde pot să moțăie și să doarmă nederanjați. Contactul cu oamenii lor este foarte important pentru această rasă. Spanielii tibetani pot rămâne și singuri pe termen scurt, dar preferă apropierea constantă de oamenii lor.