Livestream Shop Sponsori

Epagneul breton

Epagneul breton

Cockerul spaniel breton (Epagneul Breton) este încadrat de către FCI în grupa 7, secțiunea 1.2. Spanielul breton înrudit cu setterii provine din Bretania centrală și este pointerul cel mai des întâlnit în Franța, unde a fost crescut de la începutul secolului al XX-lea ca și o rasă de lucru mai compactă cu o constituție corporală mai robustă.

Aspect fizic

Impresia generală asupra spanielului breton cu o constituție armonioasă și elegantă, înzestrat și cu un schelet osos puternic și cu o fire energică este de un câine puternic, stabil și compact. Înălțimea la greabăn a spanielului breton este de între 47 și 52 cm (femelele între 46-51 cm), fiind astfel este cea mai mică rasă între pointeri. Înălțimea la greabăn și lungimea formează o formă pătrată. Greutatea spanielului este de aproximativ 15 kg.
Toate variantele lasă o impresie de rasă vivace, puternică, fluidă și regulată. Mersul preferat al spanielului este în ritm galop.

Combinații cromatice întâlnite ale blănii sunt negru și alb, alb și portocaliu, precum și nuanțări tricolore, unde câinii sunt pătați cu alb și au marcare aurii (un auriu închis de grâu până la portacoliu). Blana fină, dar nu neapărat mătăsoasă nu este niciodată creață, ci ușor ondulată sau netedă.
Pe cap și pe partea anterioară a membrelor, blana este scurtă, în timp ce în spatele membrelor există în abundență ciucuri. Sunt dorite marcaje înguste pe față la toate nuanțele rasei. Blănurile într-un singur ton cromatic sunt excluse din standard.

Craniul este de aproximativ 1,5 ori mai lung decât botul. Puntea botului este ușor înclinată. Culoarea nasului trebuie să fie în relație armonioasă cu culoarea blănii.
Ochii ușor oblici și ovali au o expresie vie, blândă și pozitivă. Culoarea ochilor – preferată a fi de nuanță închisă – ar trebui să se potrivească și cu blana. Urechile poziționate sus pe cap, atărnânde și foarte mobile (în starea de atenție sau în timpul activității) îi ajung la puntea nasului când sunt îndreptate în față. Partea superioară a urechilor prezintă păr ondulat, iar partea inferioară, dinspre vârf – păr scurt.

Coada poziționată sus are formă de ciot (de până la maxim 10 cm lungime), lipsind însă la unele animale deja de la naștere.
Aceasta este purtată în jos sau orizontal – în starea de atenție însă este ținută sus. Pielea subțire și întinsă este bine pigmentată.

Ca defect de canisă sunt considerate printre altele o privire timidă și retrasă, ochi bulbucați, de culori multiple sau o culoare prea deschisă, ochi înconjurați de blană de culoare albă, o blană scurtă pe întreg corpul, o colorare în carouri a urechilor, un nas sau pleoape depigmentate, un temperament leneș, o punte a botului puternic evidențiată, un mers împiedicat sau ghearele de lup.

Fire

Spanielii bretoni se pot adapta celor mai diverse condiții de viață datorită inteligenței lor, a capacității de învățare, a firii lor echilibrate și comportamentului relaxat.
Animalele sensibile și prietenoase dovedesc o capacitate de ascultare necondiționată și caută apropierea de stăpânul lor. Finețea spanielului breton interzice o educare dură.

Folosire

Spanielul breton este folosit ca pointer la vânătoarea tuturor animalelor sălbatice și pe orice fel de teren. Chiar și în tufăriș și crânguri dense, spanielul care nu este sensibil la efectele umidității va fi foarte eficient.
Datorită simțului său olfactiv excelent, acest câine este folosit și la căutări dificile.

Ținere și îngrijire

Ca și câine pasionat de vânătoare, care dispune de un excelent simț al mirosului, spanielul breton poate fi ușor întreținut, dar are nevoie de multă alergare. În spațiul liber, acești câini sunt independenți, activi și ambițioși, îndeplinind activități diverse – arătare și aportare a prăzii.

Spanielii bretoni nu se potrivesc ca și câini de familie, fapt ce se explică prin faptul că nu le prinde bine un nivel de activitate ce este sub necesarul lor obișnuit și prin instinctului lor de vânătoare dezvolta. Aceste animale ar trebui să stea în aer liber și nu într-o locuință sau în țarc.

Pentru a împiedica blana să devină ternă, aceasta trebuie să fie periată zilnic.