Livestream Shop Sponsori

Bouvier des Flandres

Bouvier des Flandres

Rasa belgiană Bouvier des Flandres (ciobănescul flamand) aparține de grupa 1, secția 2, conform încadrării FCI. Bouvierul a fost folosit inițial ca și câine ciobănesc la mânarea cailor și vitelor. În plus, câinele a fost folosit și la tracțiune, în grupuri de până la șase câini pentru a trage roabele cu lapte și cașcaval de la mal. El este folosit în prezent ca și câine de familie, de pază, de curte și câine de serviciu de către poliție.

Aspect fizic

Înălțimea la greabăn al Bouvierului de Flandres se află între 62 și 68 cm (femelele între 59 și 65 cm). Greutatea acestor câini puternici atinge 35-40 kg (femelele 27-35 kg). Ca și mărimi ideale sunt considerate cele de 65, respectiv 62 cm în funcție de sex.
Blana ușor ondulată și ce pare mereu răvășită poate fi aurie, gri sau gri închis, câteodată chiar și de un maro ca de căprioară – fiind de obicei dungată în negru. Blana are o lungime de aprox. 6 cm și dispune de un strat inferior impermeabil.
Pe piept se tolerează apariția unui marcaj alb. Caracteristică pentru rasă este barba pe bot, în formă de mustață pe buza superioară și plină pe bărbie. Urechile sunt poziționate sus, de lungime medie și stau ușor îndepărtate una de cealaltă, atârnă și au forma unui triunghi echilateral cu vârful de sus ușor rotunjit. Ochii de culoare mai închisă decât blana au o strălucire de energie și libertate.
Membrele sunt proporționate armonios, mersul este încrezător și de obicei la pas lent sau la trap.
Defecte sunt ochii deschiși la culoare, mușcătura deviată spre față sau spate și lipsa stratului inferior al blănii. Zone depigmentate pe nas nu sunt acceptate de standardul de rasă.

Firea

Datorită comportamentului său ocrotitor, echilibratul Bouvier des Flandres este prietenos cu copiii și considerat un câine de familie foarte bun. Acești câini atenți, ascultători, cuminți și loiali își aleg de devreme un stăpân principal pe care îl urmează.
Bouvierii sunt foarte atenți la pază, dar latră doar în caz de nevoie. Datorită pragului lor de enervare ridicat, nu sunt înclinați să muște. Deoarece în trecut păzeau și mânau singuri vite de talie mare și erau nevoiți să ia singuri decizii în absența ciobanului, Bouvierii au adeseori o personalitate bine conturată și stăpână pe sine, ceea ce impune și o conducere înțelegătoare, dar și consecventă din partea stăpânului lor. Instinctul de vânătoare diferă ca intensitate de la animal la animal, fiind însă controlabil.
Bouvierul are o fire neîncrezătoare. În special câinii din canise olandeze sunt reticenți la a fi atinși de străini și câteodată iau chiar poziția de defensivă când se face contact vizual cu ei sau li se vorbește de către un străin. La câini aparținând de canise germane, această caracteristică se manifestă mai degrabă prin frică. Datorită folosirii lor anterioare ca și câini de tracțiune, Bouvierii de Flandres, ce pot duce până la 8 ori greutatea proprie, dovedesc o forță mare când sunt în lesă.

Ținere și îngrijire

Urechile și blana necesită îngrijire regulată. Blana trebuie pieptănată o dată sau de două ori pe săptămână și trebuie tunsă (minim o dată la 3 luni) la o lungime de 6 cm. Ciocul și blana din zona capului trebuie periate și curățate des. Între pernițe se formează repede ciucuri de păr ce-l incomodează pe câine. Deoarece Bouvierul nu năpârlește, poate fi ținut chiar și de alergici. Un Bouvier trebuie să aibă parte de mișcare și activitate suficiente. Posibilități se prezintă la însoțirea stăpânilor la ture cu bicicleta, la plimbări lungi, la tracking dar și în cadrul sporturilor canine precum Agility sau Tracking. Deoarece este strâns legat de familie, acest câine nu trebuie ținut în țarc. Acțiunea independentă a Bouvierului necesită multă răbdare la dresaj. De altfel, el este destul de agil și doar puțin sălbatic pentru un câine de tip molos, fiind un tovarăș de nădejde pentru călăreți de exemplu.

Sănătate

Deși Bouvierii nu au boli specifice rasei, ei suferă relativ des de displazie de șold, de unde se formează artroza – ca și alte rase de talie mare. Bolile de ochi apar la Bouvierii de Flandres în special sub forma cataractei, ce se observă printr-o tulburare a cristalinului.
Bouvierii de Flandres au o speranță de viață de 10-15 ani.