Livestream Shop Sponsori

Beauceron

Beauceron

Rasa Beauceron este considerată ca fiind una dintre cele mai vechi rase cunoscute, dar a început să fie crescut oficial doar începând cu 1893. La început, câinele Beauceron era un câine ciobănesc, ce trebuia să protejeze oile și vitele. Capacitățile sale sunt însă mult mai variate. Între timp, el a început să fie folosit de către poliție și agențiile vamale în acțiuni de salvare.

Dimensiunile corpului

Cu până la 70 cm, Beauceronul aparține în mod evident categoriei câinilor de talie mare, nefiind deci recomandat ținerii în locuințe mici. Înrudirea sa cu ciobăneștii este evidentă. Are o blană preponderent neagră cu lăbuțe de culoare maro. Botul este marcat deseori de o nuanță mai deschisă. Fața se definește printr-o privire alertă și prin urechi relativ mici, care în cazul unor exemplare, pot sta chiar orientate în sus.


În timp ce în descrieri mai vechi, Beauceronul este menționat în special ca având urechi orientate în sus, în prezent el apare sub forma unui câine cu urechi atârnânde. Acest fapt se datorează faptului că tăierea urechilor a fost pe parcurs interzisă în aproape toate țările și nu este privită cu ochi buni de iubitorii de animale. O caracteristică specială o reprezintă pintenul, care sunt transmise în canise în mod dominant.


Atitudinea

Ca și câine de pază, Beauceronul este caracterizat de o inteligență deosebită. Este capabil să îndeplinească sarcini mai complexe de unul singur și simte nevoia de exerciții care să îl stimuleze. Ca și câine de serviciu, este foarte apreciat în cadrul poliției și armatei, deoarece lucrează mereu cu dăruire. Firea sa este caracterizată de un curaj impresionant. Totuși, el nu este agresiv și poate fi astfel întrebuințat ca și câine de pază.

Se simte membru al unei haite umane și cere afecțiune. Se înțelege foarte bine chiar și cu copii și bătrâni și demonstrează o grijă deosebită față de persoanele fără putere.


Dresajul

Beauceronul demonstrează un timp de atenție destul de scurt mai ales ca pui. Educarea și dresajul său trebuie să fie împărțite în intervale scurte, ce vor fi însă primite cu încântare de tânărul cățel. Odată cu creșterea sa însă, câinele devine și mult mai capabil să se concentreze pe o anumită activitate pentru o perioadă mai lungă.


Înclinația spre joacă și inteligența îl fac o companie plăcută pentru oricare sport canin. Cu cât i se cere mai mult, cu atât mai bine se va simți. În unele țări, ținerea acestui câine este strict legată de îndeplinirea unor cerințe. Acest lucru nu are neapărat legătură cu firea sa, cât cu capacitățile sale fizice, deoarece un Beauceron ce nu este dresat cum trebuie poate deveni destul de periculos.


Îngrjirea

Blana scurtă a Beauceronului trebuie periată în mod regulat. Majoritatea animalelor consideră această îngrijire ca un moment plăcut de afecțiune împărtășită cu stăpânul, în care legătura lor se întărește. O îngrijire suplimentară nu este necesară pentru rasa aceasta. Pintenii trebuie însă tăiați din când în când, deoarece aceștia nu se tocesc în mod natural.


Câinii acestei rase dispun de o toleranță mare la durere. Din acest motiv, stăpânul trebuie să fie foarte vigilent în caz de eventuale modificări comportamentale. Rănirile suferite la sport pot fi trecute cu vederea prea ușor din neștiință.

Această rasă nu prezintă boli specifice. Displazia de șold obișnuită la câinii de talie mare a putut fi controlată destul de bine datorită unor împerecheri dirijate. Deoarece această rasă nu este crescută în exces de dragul modei, proprietarul nu trebuie să își facă griji de tipicile degenerări întâlnite la astfel de rase.